Afară e liniştit, pe cer luna s-a ivit

*** ♩ ♪ ♫ ♬ ♫ ♪ ♩ ***

Afară e liniştit, pe cer luna s-a ivit,

te-aşteaptă-n tăcere să vii numai mama

/: și-n bezna aceasta grea, doreşte să vii la ea,

să ştii că te-aşteaptă plângând, numai mama. :/

Cu mama am locuit, bucurii am împărțit,

cântări care-mi cânta numai mama;

/: în toți aceşti ani, în toți aceşti ani

nimeni un sfat nu-mi da, numai mama. :/

Şi dacă vei vrea cândva să pleci de lângă ea,

să ştii că te va aştepta, numai mama;

/: un rău de te va lovi, mama să ştii va veni

să-ți şteargă din ochi lacrima, numai mama. :/

Vedeam deseori cum ea pentru mine se ruga,

dorea să trăiesc credincios lângă Domnul;

/: de tânăr să mă păstrez, şi pe Domnul să-L urmez

și-n cer mă voi bucura pe vecie. :/