Te-am întâlnit cândva atuncea

 

Te-am întâlnit cândva atuncea,

în ceasul vieții cel mai greu

și cât de-amară mi-a fost crucea

o știi, Isus, doar Tu și eu.

Refren: / : O știi, c-ai fost și Tu acolo

                    povara ei când m-a răpus

                    și cât am plâns în grea durere

                   o știi doar Tu și eu, Isus : /

Te-am întâlnit când pe-o cărare

fără de țintă rătăceam,

și mi-ai adus în suflet soare

și peste răni mi-ai pus balsam

Refren: / : M-ai prins Isus cu drag de mână

                    și m-ai adus pe calea Ta

                    și lângă inima Ta bună

                    ai pus atunci ființa mea : /

Ne-am întâlnit din nou când câinii

rupeau din trupul Tău sleit,

atunci pe dealul Căpățânii,

și-am înțeles cât m-ai iubit.

Refren: Eu n-am putut atunci, o Doamne,

               acel calvar să îl opresc,

               nici să-Ți scot cuiele din palme,

               nici fruntea să Ți-o răcoresc,

               dar cad neputincios, Stăpâne,

               și-ngenunchez la crucea Ta

               și-Ți mulțumesc că din ruine

              Tu ai salvat viața mea!